Timpul trece , amintirile rămân

Timpul trece foarte repede, viața nu dispune de butoanele : play, pause, replay, deaceea fiecare clipă iți aparține, fiecare moment este cel mai bun prieten dacă este folosit cu intenție bună și cel mai mare dușman, dacă îl petreci în zadar.
Când eram mici avem o aprigă dorință de a deveni maturi , de a pleca într-un alt mediu, mai favorabil, unde sunt mai multe oportunități , unde viața are un temp mai accelerat.
Peste o anumită perioadă această dorință devine realitate , suntem fericiți că am atins anumite scopuri , ne simțim  ca o parte componentă a acestei societăți , mult mai moderne, facem noi cunoștințe, întemeiem noi prietenii.
Și totuși...
Doar acasă ne putem simți împliniți.
”Acasă„- un cuvânt și câte sentimente.
”Acasă” este doar acolo unde  locuiește familia, unde părinții mereu ne așteaptă cu brațele întinse.
”Acasă” și pâinea e mai gustoasă și soarele strălucește mai puternic, și cerul e mai senin și aerul e mai aer.
”Acasă” zâmbetele sunt mai sincere.
”Acasă” viața se vrea trăită din plin.
”Acasă ” ești tu însuți.

Indiferent de comoditățile orașelor pompoase,”acasă” e mai confortabil.
Aici ai făcut primii pași în viață, aici ai întâlnit prima dragoste și ai avut parte de cele mai memorabile evenimente ale tinereții.
Cu timpul, revenind acasă , se schimbă totul... Oamenii ce odinioară pășeau alături de tine , au plecat și ei. În lipsa lor localitatea își pierde din farmec.

Și doar străzile păstrează memoriile plimbărilor de seară cu prietenii, doar brazii înalți din curtea școlii au rămas martorii primelor iubiri iar băncile  păstrează în tăcere emoțiile primelor examene.
De orice locușor ne leagă anumite amintiri , fiecare în parte păstrează sute și mii de istorii dar și creează altele noi, care noua nu ne mai aparțin.

Reveniți mai des ”Acasă” !